All Tweets
Anterior:
Următorul:
grote begraafplaats

1.47 Ar trebui să-mi fie teamă de purgatoriu?

Raiul, iadul sau purgatoriul?

Dumnezeu a instituit purgatoriul pentru că este infinit de milostiv și iubitor. El vrea ca toată lumea să fie mântuită și să fie alături de el în ceruri. Prin urmare, sfârșim în purgatoriu dacă sufletul nostru mai poartă păcate sau urme ale păcatelor, în momentul morții noastre.

În purgatoriu suntem purificați și pregătiți pentru ceruri, pentru că simțim durerea rușinii și remușcărilor pentru păcatele noastre [>4.13]. Purgatoriul este temporar. Oamenii care suferă aici pe pământ din cauza războiului, durerii, torturii sau persecuției sunt deja purificați pentru cer (Mt 5,4-10)Fericiţi cei care plâng, pentru că ei vor fi mângâiaţi! Fericiţi cei blânzi, pentru că ei vor moşteni pământul! Fericiţi cei cărora le este foame şi sete de dreptate, pentru că ei se vor sătura! Fericiţi cei milostivi, pentru că ei vor [afla milostivire! Fericiţi cei curaţi cu inima, pentru că ei îl vor vedea pe Dumnezeu! Fericiţi făcătorii de pace, pentru că ei vor fi numiţi fiii lui Dumnezeu! Fericiţi cei persecutaţi din cauza dreptăţii, pentru că a lor este împărăţia cerurilor!]. Timpul nostru în purgatoriu poate fi redus și prin rugăciune, prin oferirea Sfintei Liturghii și prin alte mijloace .

> Citește mai multe în carte [>Order other Languages]

Dumnezeu vrea să ajungi în rai. Imperfecţiunile tale sunt purificate în purgatoriu pentru a te pregăti de viaţa veşnică alături de Dumnezeu.

The Wisdom of the Church

Ce este Purgatoriul?

Purgatorul, care adesea este prezentat ca un loc, este în realitate o stare. Este în Purgator cel care moare în harul lui Dumnezeu (deci în pace cu Dumnezeu şi cu oamenii), dar care încă are nevoie de purificare înainte de a-l putea vedea pe Dumnezeu faţă în faţă.

Când Petru l-a trădat pe Isus, Domnul s-a întors spre el şi Petru a plâns amar, simţind o senzaţie asemănătoare cu aceea din Purgator. În acelaşi mod, un Purgator ne aşteaptă probabil pe cea mai mare parte dintre noi în momentul morţii: Domnul ne priveşte plin de iubire şi noi simţim o ruşine arzătoare şi o căinţă dureroasă pentru răul comis sau chiar şi „numai” pentru comportamentul nostru lipsit de iubire. Numai după această durere purificatoare vom fi capabili să întâlnim privirea sa de iubire într-o senină bucurie cerească. [Youcat 159]

Cum putem să ajutăm la purificarea sufletelor din purgator?

În virtutea comuniunii sfinţilor, credincioşii care încă mai sunt pelerini pe pământ pot ajuta sufletele din purgator, oferind pentru ele rugăciuni, îndeosebi jertfa euharistică, dar şi pomeni, indulgenţe şi fapte de pocăinţă. [CCBC 211]

În ce mod participă Biserica la jertfa euharistică?

În Euharistie, jertfa lui Cristos devine şi jertfa mădularelor trupului său. Viaţa credincioşilor, lauda, suferinţa, rugăciunea, munca lor sunt unite cu cele ale lui Cristos. Ca jertfă, Euharistia este oferită de asemenea pentru toţi credincioşii vii şi răposaţi, ca reparare a păcatelor tuturor oamenilor şi pentru a obţine de la Dumnezeu binefaceri spirituale şi vremelnice. La ofranda lui Cristos este unită şi Biserica din cer. [CCBC 281]

Putem fi de ajutor răposaţilor care se află în starea Purgatorului?

Da, deoarece toţi cei botezaţi în Cristos formează o comuniune şi sunt legaţi între ei, chiar şi cei vii pot ajuta sufletele răposaţilor din Purgator.

Când omul a murit, nu mai poate face nimic pentru el însuşi, deoarece perioada încercării active s-a terminat; şi totuşi noi putem face ceva pentru răposaţii din Purgator, iubirea noastră ajunge până în lumea de dincolo. Cu postul nostru, rugăciunea noastră, faptele noastre bune şi, mai ales, cu celebrarea sfintei Euharistii, putem cere har pentru răposaţi.  [Youcat 160]

This is what the Church Fathers say

Tu mă poți curăța în această viață și să mă faci astfel încât să nu mai am nevoie după aceea de focul purificator, deoarece „va fi totuşi mântuit, dar numai ca prin foc” (1Cor 3,15). Și pentru că se spune: „va fi mântuit”, acel foc este privit cu ușurință. Cu toate acestea, deși ar trebui să fim „mântuiți prin foc”, totuși, acel foc va fi mai dureros decât orice poate suferi omul în această viață. [Sf. Augustin, Comentariu asupra psalmilor, 37,3 (ML 36,397)]