4.31 Trebuie să-mi accept corpul aşa cum este el?
Dumnezeu ne-a creat. El a creat, de asemenea, trupurile noastre și le-a numit templu (1Cor 6,19–20). Trupurile noastre sunt un dar al lui Dumnezeu. Atunci când ne provocăm în mod deliberat suferința fizică sau ne mutilăm corpul fără un motiv medical serios, nu răspundem la acest dar în mod corect.
Aspectul nostru nu este sursa valorii noastre ca ființe umane! Această valoare își are izvorul doar în Dumnezeu, care ne-a dat aspectul nostru și care ne iubește așa cum suntem.
Ce raport trebuie să avem cu trupul nostru?
Porunca a cincea interzice recurgerea la violenţă chiar şi împotriva propriului nostru trup; Isus ne cere în mod explicit să ne acceptăm şi să ne iubim pe noi înşine: „Să-l iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi” (Mt 22,39).
Actele autodistrugătoare îndreptate împotriva propriului trup (răni autoproduse etc.) sunt, în cea mai mare parte a cazurilor, reacţii psihologice tipice la experienţele de singurătate şi de lipsă de afecţiune; deci, în primul rând, trebuie să dăruim acestor persoane toată iubirea noastră; în paralel cu această formă de asistenţă, trebuie să fie clar şi că omul nu are nici un drept de a dăuna propriului trup, care este un dar al lui Dumnezeu. [Youcat 387]
Ce poate răni dreptul omului la integritatea sa fizică?
Acest drept poate să fie încălcat de folosirea violenţei, de răpire, de terorism, de tortură, de violenţa carnală, de sterilizarea violentă, precum şi de amputare sau de mutilare.
Aceste ofense macroscopice aduse dreptăţii, iubirii şi demnităţii umane nu pot să fie justificate nici de autoritatea unui stat. Conştientă de greşelile din trecut, chiar şi din partea creştinilor, Biserica se luptă şi astăzi împotriva oricărei forme de violenţă fizică şi psihică, în special împotriva torturii. [Youcat 392]
Se pot face experimente pe fiinţe umane vii?
Experimentele de natură ştiinţifică, psihologică sau medicală pe fiinţe umane vii sunt permise numai dacă rezultatele aşteptate sunt relevante pentru binele omului şi nu pot fi obţinute în alt mod. Totul trebuie să aibă loc cu liberul consimţământ al celui interesat.
În afară de asta, experimentele nu trebuie să fie în mod disproporţionat riscante; a face din fiinţele umane nişte obiecte de cercetare împotriva voinţei lor este un delict. Destinul partizanei poloneze dr. Wanda Poltawska, o confidentă apropiată a lui Ioan Paul al II-lea, ne aminteşte ce anume ar fi în joc, atunci ca şi acum: în timpul ocupaţiei naziste, Wanda Poltawska a fost victima experimentelor criminale făcute pe trupuri umane în lagărul de exterminare de la Ravensbrück; după aceea, psihiatra s-a angajat pentru reînnoirea eticii medicale şi a fost unul dintre membrii fondatori ai Academiei Pontificale pentru Viaţă. [Youcat 390]
Afirma papa Benedict al XVI-lea că există o „ecologie a omului” pentru că „și omul are o natură pe care trebuie s-o respecte și pe care n-o poate manipula după bunul plac”… Acceptarea propriului trup ca dar al lui Dumnezeu este necesară pentru a primi și a accepta lumea întreagă ca dar al Tatălui și casă comună; în schimb, o logică de dominare asupra propriului trup se transformă într-o logică uneori subtilă de dominare asupra creației. A învăța să primim propriul trup și să avem grijă de el și să respectăm semnificațiile sale este esențial pentru o adevărată ecologie umană. Și a aprecia propriul trup în feminitatea sau masculinitatea sa este necesar pentru a ne putea recunoaște pe noi înșine în întâlnirea cu celălalt diferit de noi. [Papa Francisc, Laudato Si, 155]
