2.4 Cum devine cineva papă?
Când un Papă moare sau demisionează, toți cardinalii sub vârsta de optzeci de ani se adună în Vatican pentru un conclav. Ei aleg un nou papă din rândurile lor. Votarea continuă până când cineva a obținut cel puțin două treimi din voturi. Acesta este întrebat dacă acceptă papalitatea și - dacă răspunsul este da - ce nume va adopta în calitate de papă.
Fumul alb care se ridică din hornul Capelei Sixtine indică faptul că a fost ales un nou papă. Papa este apoi prezentat pe balconul Bazilicii Sf. Petru cu cuvintele „Habemus Papam!” („Avem un papă!”)
> Citește mai multe în carte [>Order other Languages]
De ce a instituit Cristos ierarhia bisericească?
Cristos a instituit ierarhia bisericească cu misiunea de a păstori poporul lui Dumnezeu în numele său; pentru aceasta i-a dat autoritate. Ea este formată din slujitori sacri: episcopi, preoţi, diaconi. Prin sacramentul Preoţiei, episcopii şi preoţii, în exercitarea slujirii lor, acţionează în numele şi în persoana lui Cristos-capul; diaconii slujesc poporul lui Dumnezeu în diaconia (slujirea) cuvântului, a liturgiei, a carităţii. [CCBC 179]
Cum se realizează dimensiunea colegială a slujirii ecleziale?
După exemplul celor doisprezece apostoli, aleşi şi trimişi împreună de Cristos, unirea membrilor ierarhiei bisericeşti este în slujba comuniunii tuturor credincioşilor. Orice episcop îşi exercită slujirea, ca membru al colegiului episcopilor, în comuniune cu papa, devenind părtaş, împreună cu el, la grija pentru Biserica Universală. Preoţii exercită slujirea lor în preoţimea din Biserica particulară, în comuniune cu episcopul propriu şi sub conducerea sa. [CCBC 180]
De ce are slujirea eclezială şi un caracter personal?
Slujirea eclezială are şi un caracter personal deoarece, în virtutea sacramentului Preoţiei, fiecare este responsabil în faţa lui Cristos, care l-a chemat personal, conferindu-i misiunea. [CCBC 181]
De ce nu este Biserica o organizaţie democratică?
Principiul democraţiei este că orice putere vine de la popor; în Biserică, în schimb, orice putere vine de la Cristos. Pentru aceasta, Biserica are o structură ierarhică; însă Cristos i-a dat şi o structură colegială.
Elementul ierarhic al Bisericii constă în faptul că însuşi Cristos acţionează în ea atunci când slujitorii hirotoniţi fac şi dau ceva ce n-ar putea să facă şi să dea pe cont propriu, adică atunci când în locul lui Cristos administrează Sacramentele şi învaţă în locul său. Elementul colegial al Bisericii constă în faptul că Cristos a încredinţat ansamblul credinţei unei comunităţi de doisprezece Apostoli, ai căror succesori conduc Biserica sub conducerea Magisteriului petrin. Ca urmare a acestei predispoziţii colegiale, conciliile aparţin în manieră indispensabilă Bisericii; dar şi în celelalte organisme ale Bisericii, în sinoade şi în consilii, darurile multiple ale Duhului şi universalitatea Bisericii se pot revela rodnice. [Youcat 140]
Fericiții Apostoli, care au întemeiat și zidit această Biserică, au pus în mâinile lui Lin slujirea episcopaală. Despre acest Linus, Paul face referire în Scrisoarea către Timotei. Lui i-a succedat Anacletu; iar acestuia i-a urmat al treilea după apostoli, adică episcopul Clement. [Sf. Irineu, Contra ereziilor, Cartea a 3-a, cap. 3 (MG 7, 849)]
